12.08.2026
Parchetul General al României investighează un dosar privind obținerea ilegală a pașapoartelor românești de către cetățeni din fostele republici sovietice, în primul rând din Ucraina. Costul unor astfel de servicii ajungea la 15 mii de euro.
Totul a început când, pe 28 iulie, poliția din București a reținut pe terasa unui restaurant o femeie care primea la acel moment primul tranșă de 7,5 mii de euro de la clientul său. Aceasta găsea persoane interesate de cetățenia română și acționa ca intermediar în obținerea actelor falsificate.
În dosar mai figurează o altă cetățeană a României, cunoscută sub numele de „Marina”, care avea un rol-cheie în schemă, și un cetățean al Republicii Moldova, care ajuta la obținerea cetățeniei prin intermediul unor documente care atestau în mod fals originea românească a solicitanților.
În actele falsificate erau indicate informații false conform cărora bunicii sau străbunicii pretendenților la pașapoarte românești s-au născut în perioada interbelică (1918–1940) în Basarabia – pe teritoriul actual al Republicii Moldova sau al regiunii Odesa din Ucraina (regiunea istorică Bugeac). Astfel, era creată o rudă fictivă, care, potrivit legilor României, permitea pretinderea cetățeniei române prin origine.
Anchetatorii Parchetului Român verifică și posibila implicare a unor angajați ai Autorității Naționale pentru Cetățenie din România (ANC). Potrivit informațiilor preliminare, aceștia ar fi putut accepta și înregistra cu prioritate dosare incomplete sau documente cu semne de falsificare. Pentru astfel de servicii, potrivit Parchetului General al României, se percepeau între 300 și 500 de euro pentru fiecare dosar.
Curtea de Apel a dispus plasarea inculpaților în arest preventiv pentru 30 de zile. Potrivit procuraturii, doar în ultimul an au fost depuse peste 900 de cereri pentru obținerea cetățeniei române care ar putea fi legate de activitatea acestui grup infracțional.
În acest context, amintim că din 1991 până în 2025, aproximativ 859 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova ai căror strămoși, în perioada interbelică, au locuit pe teritoriul Basarabiei ocupat de România, au obținut pașapoarte românești. Alte peste 150 de mii de dosare se află în curs de examinare la ANC. Luând în considerare copiii minori care au obținut cetățenia română împreună cu părinții, numărul total de moldoveni români (sau români moldoveni) este estimat la peste un milion de persoane.
Apropo, una dintre aceste cetățence, atât a Republicii Moldova, cât și a României, a fost reținută la punctul de trecere a frontierei moldo-române. O femeie în vârstă de 64 de ani, care călătorea cu autobuzul din Chișinău spre Italia, a prezentat grănicerilor două documente – un pașaport românesc și unul italian.
În urma unei verificări aprofundate, s-a constatat că pașaportul României nu îndeplinește cerințele de autenticitate și este fals. Femeia a recunoscut în fața organelor de drept că a achiziționat documentul falsificat în Italia, de la un cetățean ucrainean necunoscut, cu 300 de euro.
În prezent, grănicerii moldoveni și români continuă ancheta în acest caz.
În general, acestea nu sunt primele incidente „documentare” moldo-române din ultima perioadă. Astfel, în luna iulie a acestui an, la o groapă de gunoi din satul Porumbeni (raionul Criuleni) au fost descoperite peste o sută de permise de conducere românești. Mai mult, toate cardurile din plastic s-au dovedit a fi autentice și conțineau datele personale ale unor persoane reale. Aceste documente fuseseră trimise de o companie din orașul românesc Vaslui către o fabrică de hârtie din Chișinău. Cum au ajuns permisele de conducere, în final, la groapa de gunoi din Republica Moldova rămâne încă un mister. Administratorul firmei românești expeditoare susține că a încheiat cu fabrica din Chișinău un contract pentru recepționarea de maculatură și carton, nu pentru distrugerea produselor din plastic. La rândul său, Direcția pentru Eliberarea Permiselor de Conducere din România susține contrariul.
