Femeile avansează

05.08.2026

La sfârșitul lunii mai 2023, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat înființarea în țară a unui Centru de combatere a propagandei și dezinformării, care urma să se numească „Patriot”. În cadrul ședinței din 14 iulie, Parlamentul Republicii Moldova, schimbând denumirea organizației, a aprobat crearea Centrului de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (Stratcom). La 19 octombrie al aceluiași an, a fost numită directoare interimară a Centrului fosta ministră de interne a Republicii Moldova, Ana Revenco. Aceasta urma să conducă Centrul timp de un an, până la alegerea unui director. Însă funcționara și-a anunțat plecarea abia acum.

Ana Revenco a declarat jurnaliștilor că a pus la punct activitatea Centrului „de la zero” în condițiile unei agresiuni informaționale în creștere. „A fost o misiune aparent imposibilă: nu aveam un model pe care să-l putem prelua și trebuia să acționăm în condiții de criză. Acum Centrul este o instituție funcțională, cu o echipă profesionistă și mecanisme clare de lucru. Mai mult, activitatea Stratcom este analizată la Bruxelles și în alte țări ca o experiență pe baza căreia pot fi dezvoltate și adaptate propriile soluții”, a raportat directoarea din structurile de forță.

În plus, A. Revenco a promis că va continua să participe la proiecte care contribuie la „consolidarea democrației și la drumul european al Moldovei”: „Războaiele hibride ale epocii moderne nu se termină. Ele își schimbă constant formele, instrumentele și metodele. Țara noastră se va confrunta în continuare cu noi amenințări și provocări greu de prevăzut. În acest context, echipa Centrului va avea nevoie de o adaptabilitate ridicată la misiunea complexă care o va aștepta în continuare. Îi doresc succes și capacitatea de a găsi răspunsuri adecvate la noile amenințări.”

În acest context, amintim că la sfârșitul anului trecut, Primarul general al Chișinăului și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), Ion Ceban, a cerut autorităților Republicii Moldova să explice detaliat ce înseamnă „război hibrid” și să prezinte un raport privind cheltuirea fondurilor bugetare pentru combaterea acestui fenomen. „PAS numește război hibrid tot ceea ce nu ține de PAS și care critică măcar puțin activitatea partidului. În timpul campaniei parlamentare de toamnă, partidul PAS a speriat în mod deliberat oamenii de rând cu războiul și alte elemente pe care puterea le consideră război hibrid sau amenințări la adresa securității naționale. Dacă nu PAS, spuneau în partidul de guvernământ, atunci vor veni tancurile, se va opri procesul de aderare la UE, infractorii vor fi eliberați, UE va întrerupe finanțarea, valorile democratice vor fi subminate, granițele se vor închide, referendumul va fi anulat, iar tinerii vor fi trimiși la măcel. În final, partidul PAS a obținut majoritatea. Și ce vedem astăzi: PAS și după campanie continuă să afirme că lupta împotriva războiului hibrid este prioritatea sa. Auzim acest lucru de la oficialii noștri pe platformele europene”, a declarat într-un briefing din 9 decembrie 2025 edilul capitalei.

La rândul său, pentru postul vacant de director al STRATCOM este vehiculată numele fostei președinte a Consiliului pentru Televiziune și Radio, care și-a anunțat demisia cu o zi înainte. După cum a scris Liliana Vițu pe Facebook, plecarea din Consiliu este legată de „schimbările așteptate în viața sa profesională”.

Administrația prezidențială nu a confirmat, dar nici nu a infirmat aceste zvonuri. „Conform legislației în vigoare, directorul Centrului de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării este numit de președintele Republicii Moldova, fără concurs, pe durata mandatului șefului statului. Directorul este numit prin decret prezidențial. În prezent, un astfel de decret nu a fost încă emis”, au informat reprezentanții președinției.

În același timp, fosta angajată a Curții de Conturi a Republicii Moldova, Tatiana Vozian, se întoarce la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu după o pauză forțată de trei ani. La 11 aprilie 2023, femeia l-a acuzat pe șeful instituției de hărțuire sexuală. Funcționara, care candidase chiar ea la funcția de președinte al Curții, a declarat că Marian Lupu i-a distrus reputația, aplicându-i o mustrare severă „pentru nerespectarea codului etic”. Șeful a respins toate acuzațiile și l-a dat în judecată pe subordonat. La o lună distanță, T. Vozian a fost retrogradată, iar după încă trei luni, concediată. Femeia a contestat concedierea în instanță.

Și iată că instanța a decis repunerea în funcție a T. Vozian. Totodată, Curtea de Conturi trebuie să îi plătească salariul pe cei trei ani de absență forțată de la locul de muncă.

„Acum, Curtea de Conturi a Republicii Moldova este obligată să plătească clientei mele sute de mii de lei din bugetul de stat pentru încălcări grave. Mă mândresc că am fost avocata Tatiei Vozian și că împreună am obținut această victorie!”, a scris apărătoarea pe Facebook.

Anterior, am relatat despre decizia pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat-o pe 4 iunie a acestui an. Potrivit hotărârii, autoritățile Republicii Moldova trebuie să plătească companiei slovene „Seksimp Group” 560 de mii de euro (aproximativ 11 milioane de lei). Litigiul, care a avut loc în 2012, a fost legat de executarea unui contract de închiriere, în urma căruia proprietatea companiei a fost confiscată și vândută la licitație. Compania „Seksimp Group” a cerut o despăgubire de aproape 998 de milioane de euro. În final, CEDO a constatat încălcarea dreptului de proprietate după vânzarea bunurilor companiei în cadrul unei proceduri de executare. Curtea Europeană a ajuns la concluzia că statul nu a asigurat mecanisme eficiente și accesibile de protecție a drepturilor companiei „Seksimp Group”. Cel mai interesant este că colegiul de judecători al Curții de Apel, care a respins plângerea „Seksimp Group”, a fost prezidat de Domnica Manole, care în prezent este președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova. După decizia CEDO, prin care bugetul Republicii Moldova urmează să piardă o sumă considerabilă, liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut demisia D. Manole: „Ea este vinovată de condamnarea Republicii Moldova. Moldovenii vor trebui să plătească 11 milioane de lei din buzunarul fiecărui cetățean.” Iar fosta ministră a Justiției și fostul deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Olesea Stamate, a propus efectuarea unei evaluări externe a Curții Constituționale.