Laboratorul cunoștințelor bancare

23.09.2026

Proiectul a fost lansat acum trei ani și a devenit primul de acest gen din regiune. Potrivit serviciului de presă al Băncii Naționale, acesta vizează „consolidarea potențialului BNM în domeniul dezvoltării profesionale și al transferului de cunoștințe”. Toate activitățile din cadrul proiectului au fost orientate spre trei niveluri: individual, de echipă și instituțional, „contribuind la integrarea învățării continue și a schimbului de cunoștințe în activitatea curentă a băncii centrale”.

„Încheiem proiectul, dar nu procesul de transformare. Avem responsabilitatea ca învățarea să devină o parte naturală a culturii Băncii Naționale a Moldovei. Pentru că o organizație devine mai puternică atunci când cunoștințele angajaților săi se transformă în progres pentru întreaga organizație. În acești trei ani am creat mai mult decât simple programe și instrumente”, a menționat la evenimentul de încheiere a proiectului „BNM LearnOrgLab” vicepreședinta regulatorului bancar, Tatiana Ivanicichina.

La rândul său, președinta BNM, Anca Dragu, a declarat că Banca Națională a Moldovei face parte dintr-unul dintre cele mai importante centre regionale de schimb de cunoștințe în domeniul financiar: „Pentru noi, această cooperare înseamnă acces la experiență, idei și soluții care ne ajută să ne dezvoltăm angajații și organizația. Acesta este un sprijin important atât pentru reformele din sectorul financiar și bancar, cât și pentru calea europeană a Republicii Moldova. Vrem să continuăm acest parteneriat și să împărtășim cunoștințele obținute la BNM cu alte instituții de stat din țară și din regiune, deoarece reformele durabile se construiesc pe baza unor instituții puternice și a unor oameni bine pregătiți”.

Implementarea proiectului a devenit posibilă datorită sprijinului material oferit de Ministerul Finanțelor din Țările de Jos, precum și de ministerele finanțelor și afacerilor externe ale Sloveniei, în cadrul „Programului de cooperare internațională și asistență”.

„Proiectul BNM LearnOrgLab a demonstrat ce se poate realiza atunci când o instituție își asumă angajamentul de a deveni o organizație care învață și își dezvoltă potențialul intern pentru a susține aceste schimbări”, a rostit la despărțire această frază complicată Jana Repanšek – directoarea Centrului sloven de Excelență în Finanțe (CEF), care a inițiat întregul acest program educațional bancar moldovenesc.

Posibil să fie o simplă coincidență, dar urma slovenă pe pământ moldovenesc pare evident a nu fi întâmplătoare. În orice caz, comisarul european pentru extinderea UE, Marta Kos, care numește constant Republica Moldova „cea mai bună elevă din clasă” și vizitează regulat țara, este slovenă. Tocmai de această cetățeană a fostei republici iugoslave este legat și un scandal răsunător, pe care mulți nu l-au uitat nici în Republica Moldova, nici în Ucraina. Acest lucru, reamintim, se referă la fratele Martei Kos, Drago Kos. Astfel, la Kiev, acesta este acuzat că o rudă apropiată a oficialului european a ajutat la numirea directorului Biroului Național Anticorupție al Ucrainei în schimbul promovării intereselor unei companii europene. Iar la Chișinău, povestea a fost legată de faptul că Drago Kos, făcând parte din așa-numitul „Comitet consultativ independent pentru combaterea corupției” creat de Maia Sandu, primea pentru serviciile sale de „expert” din bugetul țării sume mari (până la 250 de euro pe oră).

Ce să mai vorbim atunci despre sectorul bancar al Republicii Moldova, care este la fel de infectat de corupție ca întreaga economie moldovenească. Astfel, zilele trecute un alt abces a fost spart de deputatul Parlamentului Republicii Moldova, Ion Chicu, care a povestit cum în iunie 2024, la adunarea generală a băncii MAIB, s-a luat decizia de a oferi, în cadrul programului de stimulare, acțiuni către 100 de manageri. Printre ei se număra și soția prim-ministrului de atunci, Dorin Recean – Stela, membră a consiliului de administrație și vicepreședintă a celei mai mari bănci moldovenești. Iar o lună mai târziu, Guvernul Republicii Moldova a venit cu inițiativa de a scuti aceste plăți către angajați de impozite. În cazul soției lui Recean, era vorba despre aproape 6 milioane de lei care nu au ajuns la bugetul moldovenesc.

În general, toată această dragoste oarbă, dar nu dezinteresată a „personalităților” europene față de „europeana” Republică Moldova cufundată în probleme amintește foarte mult de situația de acum aproape un secol, când jurnalistul galez Gareth Jones a devenit primul martor străin al Holodomorului din URSS. „Am văzut ceva atât de rău încât mă înfurie pur și simplu când mă gândesc cum oameni ca Bernard Shaw călătoresc acolo unde sunt duși de nas. Ei mănâncă pe săturate, după care se întorc și numesc Uniunea Sovietică un loc paradisiac”, scria atunci britanicul într-o scrisoare către părinții săi.