06.08.2026
Conform programului de apărare, până în 2030, Republica Moldova trebuie să cheltuiască pentru înarmare 10 miliarde de lei, ceea ce, potrivit autorilor notei explicative, va duce în mod necesar la „consolidarea capacității de apărare a țării și integrarea treptată a republicii în arhitectura de securitate și apărare a Uniunii Europene”.
Documentul, care face parte din Strategia Națională de Apărare pentru 2024-2034, aprobată de Parlamentul Republicii Moldova în decembrie 2024, prevede modernizarea Armatei Naționale, și anume dotarea acesteia cu tehnică compatibilă cu armamentul țărilor partenere, investiții în infrastructura strategică și securitatea cibernetică, precum și extinderea cooperării cu aliații străini din blocul NATO.
În evaluarea situației din domeniul securității, autorii acestui nou proiect militarist au copiat practic punct cu punct conținutul Strategiei Naționale de Apărare din 2024. Astfel, printre principalele amenințări pentru Republica Moldova sunt menționate „războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei și riscul extinderii acestuia către granițele Moldovei, prezența militară rusă în regiunea transnistreană, atacurile hibride, campaniile de dezinformare și atacurile cibernetice din partea Moscovei”.
„Implementarea Programului Strategiei Naționale de Apărare reprezintă un pas important pentru consolidarea capacității de apărare a statului. Prin eforturi naționale complexe și acțiuni concrete, vom consolida reziliența țării, vom răspunde eficient amenințărilor hibride și vom asigura protecția valorilor democratice și un mediu sigur pentru cetățenii noștri”, a prezentat rodul muncii departamentului său ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi.
În acest context, Programul prevede creșterea cheltuielilor pentru apărare până la un procent din PIB până în 2030. Menționăm că, după începerea conflictului ruso-ucrainean, Republica Moldova a crescut sistematic bugetul de apărare. Dacă anterior cheltuielile militare anuale nu depășeau un miliard de lei pe an, acum acestea s-au apropiat de două miliarde.
În acest context, amintim și de participarea președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, la așa-numita „Coaliție a celor dispuși” – o asociație informală a 37 de state, creată pentru sprijinul militar al Ucrainei, care a avut loc la Paris pe 14 iulie 2026. După acest eveniment, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a atras atenția asupra următoarelor aspecte: „Participarea Maiei Sandu la reuniunea «Coaliției celor dispuși» este o încălcare gravă a neutralității Republicii Moldova. Liderii acestei Coaliții declară deschis obiectivele lor: continuarea sprijinului militar pentru Ucraina și demonstrarea față de Moscova că nu s-au «săturat de război». Mai mult, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat deja organizarea unor exerciții militare ale Coaliției în țările vecine Ucrainei. În această listă doresc să includă și Moldova neutră. În loc să mențină țara noastră în afara confruntării altora, Maia Sandu o implică pas cu pas în jocuri geopolitice periculoase. Cetățenii noștri doresc pace, securitate și stabilitate, nu transformarea Moldovei într-un instrument al intereselor altora. Locul nostru este printre statele care fac tot posibilul pentru menținerea păcii, nu pentru alimentarea unei noi confruntări.”
Între timp, șeful statului moldovean, Maia Sandu, în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune „Jurnal TV”, a comentat recenta inițiativă de suspendare a sa din funcția prezidențială, inițiată de președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) și deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Ion Chicu. În documentul elaborat de juriștii PDCM, cu participarea reprezentanților altor fracțiuni parlamentare de opoziție, șeful statului este acuzat de încălcarea sistematică a Constituției Republicii Moldova. În primul rând, președintei i se impută uzurparea puterii de stat, subminarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova, precum și ignorarea directă a principiului neutralității politice.
Discutând inițiativa opoziției, doamna Sandu a declarat că cei care au semnat acest document „au săvârșit suficiente acțiuni care au subminat independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova”.
„Tot ceea ce am făcut noi a fost să consolidăm această independență, sectorul energetic și sistemul de apărare, pe care ei îl critică la nesfârșit. Așa că, dacă analizăm situația, veți vedea ipocrizia acestor oameni. Dar pentru mine este absolut clar că Rusia nu a renunțat niciodată la ideea de a recăpăta controlul asupra puterii în Republica Moldova. Rusia nu a acceptat rezultatele alegerilor din ultimii ani și, mai mult, încearcă să distrugă tot ceea ce avem aici și ceea ce am realizat pentru consolidarea suveranității – ca deciziile să fie luate la Chișinău, nu la Moscova. Și această inițiativă este doar un exemplu al acțiunilor celor care lucrează în interesul Kremlinului și care cred că pot folosi aceste interese pentru a ajunge la putere”, a declarat Maia Sandu.
Noi, la rândul nostru, am relatat cum, la sfârșitul anului trecut, Primarul general al Chișinăului și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), Ion Ceban, a cerut autorităților Republicii Moldova să explice detaliat ce înseamnă „război hibrid” și să prezinte un raport privind cheltuirea fondurilor bugetare pentru combaterea acestui fenomen. „PAS numește război hibrid tot ceea ce nu ține de PAS și care critică măcar puțin activitatea partidului. În timpul campaniei parlamentare de toamnă, partidul PAS a speriat în mod deliberat oamenii de rând cu războiul și alte elemente pe care puterea le consideră război hibrid sau amenințări la adresa securității naționale. Dacă nu PAS, spuneau în partidul de guvernământ, atunci vor veni tancurile, se va opri procesul de aderare la UE, infractorii vor fi eliberați, UE va întrerupe finanțarea, valorile democratice vor fi subminate, granițele se vor închide, referendumul va fi anulat, iar tinerii vor fi trimiși la măcel. În final, partidul PAS a obținut majoritatea. Și ce vedem astăzi: PAS și după campanie continuă să afirme că lupta împotriva războiului hibrid este prioritatea sa. Auzim acest lucru de la oficialii noștri pe platformele europene”, a declarat într-un briefing din 9 decembrie 2025 edilul capitalei.
