12 iunie 2026
Trebuie menționat că România se află de aproape două luni într-o stare de criză politică profundă, provenită din votul de neîncredere anunțat pe 20 aprilie de cel mai influent Partid Social Democrat (PSD) din țară împotriva guvernului român condus de Ilie Bolojan, reprezentant al celui de-al doilea Partid Național Liberal (PNL).
Pe 4 iunie, președintele român Nicușor Dan l-a nominalizat pe consilierul său, deputatul european Eugen Tomac, drept candidat la funcția de prim-ministru. Bărbatul în vârstă de 45 de ani, originar din districtul Izmail din regiunea Odesa, a anunțat recent că deține doar cetățenie românească și moldovenească și că a renunțat la pașaportul ucrainean pentru a obține unul moldovenesc. Conform Constituției române, un candidat la funcția de prim-ministru are la dispoziție zece zile (până lunea viitoare) pentru a prezenta un program de guvernare și o listă de miniștri. În aceeași perioadă, parlamentul trebuie să voteze și un vot de încredere în noul cabinet.
Acum, vorbind la radioul RFI România, Eugen Tomac a subliniat că unul dintre principalele sale obiective în calitate de șef al guvernului va fi apropierea de Republica Moldova și a amintit de decizia Parlamentului României din 2018 privind disponibilitatea sa de a discuta unificarea, dacă cetățenii moldoveni doresc acest lucru.
„Voi lucra în fiecare zi în această direcție, pentru a apropia cele două maluri, astfel încât cetățenii din România și Republica Moldova să se cunoască cât mai bine. Și, bineînțeles, atunci când vor decide, mă voi asigura că sunt îndeplinite toate condițiile necesare. Sunt gata să conduc acest proces”, a declarat Eugen Tomac, adăugând că a informat deja Chișinăul despre aceste intenții.
Pentru a apropia țările, potențialul premier român a propus un sistem educațional integrat și practic identic și olimpiade comune pentru elevii din România și Republica Moldova.
Candidatul român la funcția de premier a propus, de asemenea, crearea unui spațiu de comunicare unificat prin care toate mass-media românești să aibă acces liber la piața moldovenească și invers, subliniind că acest lucru ar ajuta Republica Moldova „să-și consolideze rezistența la propaganda rusă”.
Cu câteva zile mai devreme, vicepreședintele Parlamentului European, Vuctor Negrescu, a vorbit și el despre unificarea Moldovei și a României într-un interviu acordat Euronews-România.
„Am discutat această problemă cu mulți parteneri și o schimbare de atitudine este evidentă. Dacă acum câțiva ani, sprijinul pentru unire era în jur de 20-30%, astăzi acesta depășește 50%. Tot mai mulți cetățeni moldoveni susțin unificarea, ceea ce este încurajator. Este demn de menționat că unificarea este, într-o oarecare măsură, un ideal pentru mulți români, atât aici, cât și în Basarabia. Nu cred că este un joc; mai degrabă, vorbim despre a face declarații importante care să demonstreze aceste legături istorice”, spune V. Negrescu.
În acest sens, este de remarcat un sondaj din martie realizat de compania sociologică iData, care a arătat că sprijinul pentru unificarea cu România a ajuns la 42,3% în Moldova. Între timp, 47,7% sunt împotriva, iar alți 10% au fost indeciși sau au refuzat să răspundă. După cum a remarcat directorul iData, Mihai Bologan, numărul persoanelor care favorizează unificarea cu România a crescut semnificativ în ultima vreme. Conform sondajelor anterioare, ponderea susținătorilor Unirea a fluctuat mult timp între 30-35%.
Să ne amintim că pe 16 mai, vorbind la o conferință pe tema securității internaționale din Tallinn, Estonia, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că integrarea europeană rămâne principalul obiectiv al Republicii Moldova, dar la un moment dat „subiectul unificării cu România ar putea apărea și în societatea moldovenească”. Iar la mijlocul lunii ianuarie, într-un interviu acordat podcastului britanic The Rest is Politics, lidera țării a declarat că, dacă ar avea loc un referendum privind Unirea, ar vota în favoarea acesteia.
