22.09.2026
Desfășurarea de duminica trecută a alegerilor pentru Duma de Stat a Federației Ruse pe malul stâng al Nistrului a fost numită de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova „o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, iar autoritățile au promis că își rezervă dreptul de a lua „măsurile diplomatice necesare”.
În instituția de politică externă s-a subliniat, de asemenea, că partea rusă a fost avertizată „în repetate rânduri” că secțiile de votare din regiunea transnistreană nu pot fi deschise fără acordul autorităților constituționale moldovenești. „Cetățenii Rusiei puteau vota la secțiile deschise pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova”, au declarat reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova.
Este interesant de ce „autoritățile constituționale ale Republicii Moldova” vorbesc despre secțiile de votare pentru Duma de Stat la plural? La urma urmei, a fost deschis un singur punct de votare – la ambasada Federației Ruse de la Chișinău.
Cu toate acestea, alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse pe teritoriul RMN au avut loc. Potrivit Comisiei Electorale Centrale ruse, la votare au participat peste 51 de mii de persoane, dintre care aproape 78% au votat pentru partidul puterii de la Kremlin, „Rusia Unită”. Deși la MAE al Republicii Moldova s-a menționat că „desfășurarea alegerilor de către un alt stat în regiunea transnistreană nu are consecințe juridice”.
În acest context, trebuie reamintit că, pe 31 august, președintele RMN, Vadim Krasnoselski, a anunțat într-o conferință de presă că la alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei, Federația Rusă va deschide în Transnistria 17 secții de votare. „Serviciile de profil vor pregăti platforme pentru desfășurarea votării în 17 secții. Pentru comparație, în Republica Moldova se va deschide o singură secție – la Chișinău”, a declarat atunci liderul transnistrean, adăugând că pe teritoriul Transnistriei locuiesc 220 de mii de cetățeni ruși. Ulterior, numărul secțiilor deschise în opt orașe ale RMN a fost redus la 15.
Pe 3 septembrie, ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat la MAE moldovean și i-a fost înmânată o notă de protest din cauza planurilor Moscovei de a deschide secții de votare în Transnistria. În minister s-a comunicat atunci că ambasada rusă de la Chișinău a coordonat cu autoritățile moldovenești deschiderea unei singure secții – chiar în cadrul ambasadei. „Orice altă secție de votare deschisă fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova este un pas neprietenos”, a declarat atunci ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi.
Iar în altă regiune problematică a Republicii Moldova – Autonomia Găgăuză – campania electorală abia a început. De luni, Comisia Electorală Centrală (CEC) a început primirea documentelor pentru înregistrarea candidaților în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) și a pretendenților la funcția de bașcan al Găgăuziei. Atât unii, cât și ceilalți vor fi aleși în aceeași zi – pe 15 noiembrie.
În acest context, CEC a explicat cerințele față de candidații la funcția de șef al Găgăuziei. Printre acestea se numără și o noutate – cunoașterea limbii române de către viitorul bașcan. Iar această limbă, după cum s-a dovedit, nu o cunoaște deputatul Parlamentului Republicii Moldova, Grigore Uzun, înaintat de socialiștii moldoveni.
„Acum câteva săptămâni, partidul de guvernământ a modificat în regim de urgență Codul electoral și a stipulat norma – cunoașterea și stăpânirea limbii române. Nu stăpânesc nici limba română, nici limba moldovenească. Dar nu o stăpânesc, la fel ca majoritatea cetățenilor Autonomiei Găgăuze. Nu vreau să compromit cel mai mare partid de opoziție din țară. Am luat decizia de a nu-mi înainta candidatura la viitoarele alegeri pentru bașcan”, a comentat situația pretendentul ratat la funcția de șef al Găgăuziei.
Reamintim că originarul din orașul găgăuz Vulcănești, Grigore Uzun, în vârstă de 39 de ani, s-a mutat la vârsta de 13 ani în Federația Rusă, unde lucrau părinții săi. În 2023, absolventul Universității Tehnice din Omsk a participat la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, dar a pierdut la o diferență mică în fața Evgheniei Guțul, condamnată anul trecut la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a partidului neconstituțional „Șor”.
La rândul său, liderul PSRM, Igor Dodon, care era convins de victoria lui G. Uzun în primul tur al noilor alegeri din Găgăuzia, comentând decizia colegului său de partid, a recunoscut necesitatea cunoașterii limbii de stat a țării, dar a criticat modificarea cerințelor față de candidați cu puțin timp înainte de începerea campaniei electorale.
„Să modifici legea cu două săptămâni înainte de începerea cursei electorale și să-i pui pe toți în fața faptului împlinit că nu vei participa dacă nu cunoști limba – consider că este anticonstituțional și contravine practicii europene. Înțelegem poziția lui Grigore Uzun. În paralel, ne ocupăm serios de alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei”, a explicat I. Dodon, adăugând că în viitorul apropiat partidul va purta consultări cu alți candidați la funcția de bașcan, după care va decide pe cine va susține.
Anterior, am relatat despre intenția de a candida la funcția de șef al regiunii a originarului din Comrat, fostului procuror al Găgăuziei și al întregii Moldove, deputatului în parlamentul moldovean din blocul „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo. Apropo, la ultimele alegeri prezidențiale din Republica Moldova din 2024, acest politician a candidat tocmai din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și a cedat în fața Maiei Sandu doar datorită voturilor diasporei moldovenești.
În ceea ce îl privește pe Grigore Uzun, acesta va continua să activeze ca deputat în parlamentul moldovean și se va perfecționa: „Consider că limba de stat trebuie cunoscută și cu siguranță o voi învăța. Iar la aceste alegeri mă voi ocupa de pregătirea candidaților noștri pentru APG”.
