22.09.2026
Șefa statului a relatat publicului despre situația dificilă în care (deodată și din nou) s-a pomenit țara după ce prețurile la combustibil au continuat să crească, iar carburantul, dimpotrivă, devine tot mai puțin. Când prețurile la gaze și energie electrică rămân extrem de instabile, cu tendință de creștere, iar nivelul apei în Nistru, dimpotrivă, scade constant. Prin urmare, Maia Sandu, ca de obicei, a remarcat cu profunzime că autoritățile moldovenești trebuie să „fie capabile să reacționeze rapid în cele mai imprevizibile situații: dacă este nevoie de adoptarea operativă a deciziilor”.
După cum a povestit doamna președintă, prețul gazului pe bursa europeană a depășit recent 83 de euro pe MWh, sau aproximativ 1 (o) mie de dolari pentru o mie de metri cubi, adică a devenit de peste 2,5 ori mai mare decât anul trecut.
„În ceea ce privește importul de motorină, prețurile au depășit 1500 de dolari pe tonă, inclusiv din cauza deficitului de motorină pe piața internațională. O parte din motorina care a ajuns pe piață provine din țările din Orientul Mijlociu, iar închiderea căilor de aprovizionare complică situația. Prețurile la benzină și motorină au atins cei mai înalți indicatori din întreaga istorie a Uniunii Europene. În România, motorina standard costă astăzi în medie peste 41 de lei. În Republica Moldova, prețurile au crescut, de asemenea, semnificativ – până la 36 de lei pe litru”, se întristează Maia Sandu.
Ea a remarcat, de asemenea, instabilitatea prețurilor la energia electrică la nivel regional, întrucât producția de energie s-a redus semnificativ după diminuarea debitului fluvial din cauza secetei pe Dunăre, a cărui apă, în special, este utilizată pentru răcire de singura centrală nucleară românească, la care a trebuit chiar să fie oprite ambele reactoare.
„În ciuda progresului semnificativ în domeniul energiei regenerabile, a cărei pondere în consumul total a crescut în ultimii ani de la 3% la aproximativ 22%, iar volumele de stocare – de la zero la 210 MWh – încă nu ne ajung capacitățile necesare, mai ales în orele de vârf. Pentru acoperirea orelor de vârf ne sunt necesare 600-1000 MWh”, a subliniat M. Sandu.
În ceea ce privește sectorul hidrologic, președinta a povestit că pe râul Nistru se menține un nivel alarmant de scăzut al captării apei. Nivelul apei în rezervorul Nistrului a atins un minim istoric, iar afluxul mediu constituie acum 23 de metri cubi pe secundă în perioadă, în timp ce de obicei pentru această perioadă se afla la nivelul de 100-120 de metri cubi.
„Prin urmare, trebuie să fim pregătiți pentru orice schimbări și să asigurăm, indiferent de ceea ce se întâmplă în afara țării, accesul Republicii Moldova la apă, energie electrică, gaze naturale și combustibil. Din păcate, nu putem influența prețurile. Totuși, cel mai mare risc constă în faptul că ne vor termina volumele suficiente. Prin urmare, mobilizarea tuturor instituțiilor este extrem de importantă – economia și cetățenii trebuie să fie asigurate neîntrerupt cu resurse energetice și apă. Am convenit cu parlamentul, guvernul și instituțiile responsabile asupra necesității declarării stării de urgență în sferele energetică și hidrologică”, a concluzionat lidera moldoveană.
„Deciziile partidului și guvernului – în viață”, cum se spunea în timpurile sovietice cu partid unic, spre care se întoarce acum cu pași uriași Republica Moldova, vor fi puse astăzi în aplicare de autoritățile țării.
Mai întâi, hotărârea privind instituirea stării de urgență în energetică și hidrologie va fi adoptată (nu vă îndoiți) de Cabinetul de Miniștri, iar apoi acești miniștri vor veni în Parlamentul Republicii Moldova pentru a convinge deputații să aprobe această decizie. Ceea ce, având în vedere majoritatea parlamentară PAS, va fi, de asemenea, aprobat fără echivoc.
„Guvernul va expune toate argumentele. Are nevoie de toate instrumentele pentru a adopta operativ decizii și a asigura aprovizionarea populației cu resurse energetice, apă și combustibil”, a declarat după ședința Consiliului Suprem de Securitate președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.
Reamintim că, pe 28 iulie, conducerea Republicii Moldova a introdus pentru 30 de zile așa-numitul „regim de alertă sporită” în sectoarele energetic și hidrologic. Iar la sfârșitul lunii august, regimul a fost prelungit cu încă 30 de zile.
Și ce interesant și simplu le reușește autorităților Republicii Moldova! De îndată ce apar unele probleme, cauza lor, și prin urmare și soluția, este căutată exclusiv în Europa „prietenoasă”, uitând de căile alternative.
Să zicem, opoziția moldovenească insistă de mult ca autoritățile țării măcar să încerce să revină la asigurarea Republicii Moldova cu gaze naturale și produse petroliere rusești. Dar „euro-integratorii” moldoveni nu vor cu niciun chip să audă acest lucru, invocând fie dificultățile de transportare a resurselor energetice, fie factorul „imoral” al comerțului cu „agresorul”. Deși rafturile magazinelor moldovenești sunt pur și simplu ticsite cu producția acestui „agresor rus”. Deși încă în aprilie a acestui an, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat finalizarea reconstrucției oleoductului „Drujba”, prin care petrolul din Rusia ajunge în Europa.
De asemenea, conducătorii „pro-europeni” ai Republicii Moldova nu vor să audă nimic nici despre reluarea livrărilor de energie electrică ieftină de la Centrala Termoelectrică Moldovenească, aflată pe teritoriul Transnistriei (bună „reintegrare” în practică, ce să mai zicem), și repetă insistent doar despre posibilitatea alimentării cu energie electrică a țării din România prin așa-numita „Linie a independenței energetice”. Această LEA, de altfel, nu poate fi dată în exploatare din cauza transformatorului spaniol defect de la substația din Chișinău, care a fost trimis înapoi producătorului, și când va reveni din Spania nu se știe.
Oare pentru toate acestea este atât de necesar să strigi „Săriți!” și să institui regimul de urgență? Se creează impresia că autoritățile moldovenești se comportă ca în cântecelele din filmul „Aibolit 66”: „Este foarte bine că acum ne este rău” și „Eroii normali întotdeauna merg pe ocolite”. Și ca rezultat – toate problemele sunt transferate pe umerii populației, care este nevoită să se împace cu creșterea exorbitantă a prețurilor la resursele energetice.
În ceea ce privește nivelul în scădere al apei Nistrului, aici moldovenilor nu le rămâne nimic de făcut. La urma urmei, încă la sfârșitul lunii iulie, vorbind în fața jurnaliștilor, primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, a povestit că guvernul moldovean a realizat transferul către Ucraina al competențelor de utilizare a principalei artere de apă a Republicii Moldova. „Acum ceva timp, a fost încheiat un acord conform căruia partea moldovenească a cedat Ucrainei 100% din drepturile de gestionare a resurselor de apă din nordul Republicii Moldova. Acest document este secret și se află la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova”, a povestit atunci edilul capitalei.
