Găgăuzia în centrul atenției

20.08.2026

În cadrul întâlnirilor cu cercurile de guvernare ale Republicii Moldova, desfășurate la Chișinău, parlamentarul turc Kürşad Zorlu a discutat relațiile dintre țări, comerțul și participarea companiilor turcești în proiecte mari de infrastructură și energie. Invitatul de rang înalt din Turcia a accentuat situația din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia și posibilitățile de dezvoltare ale acesteia.

Astfel, la întâlnirea de la administrația prezidențială, Maia Sandu și Kürşad Zorlu și-au confirmat angajamentul față de dezvoltarea Găgăuziei și au subliniat importanța unor alegeri libere și corecte în Autonomie, care vor duce la alegerea unor lideri „care să lucreze în interesul comunității găgăuze – pentru dezvoltarea economică a regiunii și păstrarea limbii și culturii găgăuze”.

Problema păstrării identității Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, precum și necesitatea dezvoltării economice a regiunii, au fost abordate și în cadrul negocierilor dintre Kürşad Zorlu și prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan. Proiectele comune cu Turcia în Găgăuzia au fost discutate și în cadrul convorbirii politicianului turc cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, care a subliniat că Chișinăul „respectă statutul special al Autonomiei și este interesat de dezvoltarea și integrarea acesteia în viața țării”.

Cuvintele liderilor moldoveni rostite în fața deputatului turc păreau corecte. Însă, în realitate, situația cu „identitatea” găgăuză se prezintă cu totul altfel. Acest lucru poate fi urmărit cel puțin în exemplul Colegiului Industrial numit după președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, din Comrat, construit cu bani turcești încă din 2024. Cu toate acestea, cursurile în instituția de învățământ nu au început încă (și nu vor începe nici în acest an), deoarece autoritățile centrale ale Republicii Moldova insistă ca procesul educațional să se desfășoare exclusiv în limba română. Doar unele discipline pot fi predate în găgăuză și engleză. La rândul lor, autoritățile Autonomiei Găgăuze au acuzat conducătorii moldoveni că decizia privind predarea în colegiu în limba română a fost luată „fără a lua în considerare mediul lingvistic al Găgăuziei” și nu au prevăzut grupuri cu predare în limba rusă.

Dar cele mai mari probleme ale regiunii autonome sunt legate de organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), care ar fi trebuit să aibă loc încă din noiembrie anul trecut, dar au fost blocate de autoritățile centrale ale Republicii Moldova, care nu doresc să acorde APG dreptul de a forma organul electoral local.

Ultima întâlnire cu deputații APG pentru ieșirea din impas a avut loc la administrația prezidențială a Republicii Moldova pe 20 iulie. În urma acesteia, participanții au căzut de acord că Parlamentul Republicii Moldova va înregistra și adopta de urgență modificări la Codul electoral, astfel încât alegerile din Găgăuzia să aibă loc încă din această toamnă.

Optimist după dialogul cu Maia Sandu era atunci și președintele parlamentarilor găgăuzi, Valentin Gaidarji. „Ne-a plăcut întâlnirea. Ea ne ascultă. Există puncte în care suntem de acord. Nu le vom dezvălui acum. Mergem spre dezlegarea acestui ghem între Comrat și Chișinău. Acum, corpul deputaților trebuie să se așeze la masă și să se gândească cum să acționăm în continuare”, a declarat atunci președintele APG jurnaliștilor, ieșind din clădirea administrației prezidențiale. Cu toate acestea, în final, situația a rămas la fel de insolubilă ca și înainte.

La rândul său, în noaptea de 19 august, în ajunul sărbătoririi a 36-a aniversare a proclamării nerecunoscutei Republici Găgăuze, președintele APG, Valentin Gaidarji, a ajuns la patul de spital, despre care a anunțat pe Facebook, adăugând că cele întâmplate cu el ar putea fi o complicație după operația suferită anul trecut.

În același timp, politicianul și-a exprimat regretul că nu poate participa la evenimentele festive din capitala găgăuză cu ocazia proclamării la 19 august 1990 a independenței Găgăuziei.

Reamintim că în acea zi, la Comrat, a avut loc primul Congres al deputaților populari din sudul stepic al RSS Moldovenești, la care a fost adoptată „Declarația privind libertatea și independența poporului găgăuz față de Republica Moldova”. Însă, la două zile după aceasta, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a declarat ilegală decizia privind proclamarea Republicii Găgăuzia în componența URSS, ceea ce a dus la o confruntare îndelungată între Chișinău și Comrat, încheiată în decembrie 1994 cu semnarea acordului privind integrarea pașnică a Găgăuziei cu drepturi de autonomie în Republica Moldova.