18 iunie 2026
Un concurs lansat de Ministerul Educației vizează plasarea absolvenților cu diplome didactice care doresc să lucreze în școli sau grădinițe.
Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, în anul universitar 2026-2027, majoritatea posturilor didactice disponibile (trei sferturi) sunt situate în zonele rurale. Cel mai semnificativ deficit se observă în Chișinău (412 posturi vacante), raioanele Ungheni și Anenii Noi și Regiunea Autonomă Găgăuză.
Cele mai solicitate specialități sunt învățământul preșcolar, matematica, fizica, chimia, biologia și informatica, limba și literatura română, limba engleză și învățământul primar.
În acest sens, merită reamintit că, la sfârșitul lunii mai, Dan Perciun a anunțat intenția guvernului Republicii Moldova de a plăti 15.000 de euro profesorilor de limba română dispuși să se mute în Regiunea Autonomă Găgăuză.
Acum, șeful departamentului pedagogic a reamintit că tinerii profesori din Republica Moldova au dreptul la indemnizații unice în valoare cuprinsă între 160.000 și 375.000 de lei. În plus, în primii cinci ani de activitate, aceștia beneficiază de o reducere cu 75% a volumului de muncă, plăți suplimentare și 62 de zile de concediu anual.
„Ne dorim ca cât mai mulți absolvenți de facultate și universitate să aleagă profesia de profesor în acest an, astfel încât să putem doborî recordul de anul trecut, când 429 de tineri au decis să lucreze în școli și grădinițe”, a declarat ministrul, îndemnând tinerii educatori din Republica Moldova să se înscrie la concursul deschis tinerilor profesori sub 35 de ani, în perioada 1-15 iulie.
Este greu de crezut, însă, că tinerii din Republica Moldova vor manifesta o dorință atât de puternică de a lucra în domeniul didactic, unde în ultima vreme s-au întâmplat lucruri de neimaginat. Pe 21 mai anul acesta, un părinte a agresat un tânăr profesor într-o sală de clasă a unei școli din capitală. Cu toate acestea, Ministerul Educației din Republica Moldova nu a publicat încă detalii despre incident.
Nu cu mult timp înainte, o locuitoare a satului Feștelița (raionul Ștefan Vodă) a depus o plângere la serviciile sociale împotriva directorului școlii din sat. Femeia a acuzat-o pe învățătoare că și-a bătut și umilit fiul de 12 ani în fața colegilor de clasă. Ea susține că copilul ei s-a întors de la școală de mai multe ori învinețit și chiar a arătat fotografii cu vânătăi și abraziuni.
O situație și mai alarmantă se observă în grădinițele din Republica Moldova. De exemplu, pe 6 aprilie 2026, Judecătoria Căușeni a condamnat două învățătoare de la o grădiniță din localitate la patru ani de închisoare cu suspendare, cu o perioadă de încercare de doi ani, și le-a interzis să lucreze în sistemul de învățământ timp de cinci ani. S-a constatat că învățătoarele și-au încălcat atribuțiile de serviciu și i-au cauzat copilului daune fizice și psihologice. Conform dosarului, copilul a fost „umilit public, abuzat fizic și insultat”. După ce băiatul s-a murdărit, una dintre membrele personalului l-a dus la baie, unde, în timp ce îl spăla, „l-a lovit și i-a mânjit fața cu propriile fecale”.
La începutul lunii martie a acestui an, am relatat și despre cum părinții au acuzat o învățătoare de la Grădinița nr. 133 din Chișinău că și-ar fi bătut copiii. Părinții au alertat apoi conducerea grădiniței că copiii lor au început să vină acasă cu vânătăi. Mai mult, mai multe mame au instalat microfoane în grădiniță, care au înregistrat violențele. Administrația capitalei a inițiat o anchetă internă. Învățătoarea abuzivă, la rândul ei, a invocat o cădere nervoasă și a demisionat de la grădiniță.
Nu este o coincidență faptul că Ministerul Educației din Republica Moldova a decis recent să instaleze camere de supraveghere video în grădinițele din Republica Moldova. Dar chiar și fără echipamente specializate, este clar că tinerii din Republica Moldova sunt reticenți să lucreze în instituțiile de învățământ sau chiar să rămână în țară. De exemplu, conform datelor oficiale, până la 90.000 de persoane părăsesc Republica Moldova în fiecare an. Adică, în medie, un cetățean părăsește țara la fiecare 15 minute în căutarea unei vieți mai bune. Iar majoritatea acestor emigranți (66%) sunt tineri și persoane de vârstă activă (sub 39 de ani).
